Centrul de Resurse şi Abilitare SOS Autism este cam dificil de găsit. Amplasat pe teritoriul fostei şcoli internat nr.2, într-o clădire veche a unui cămin, cu zăbrele la ferestre, Centrul arată mai degrabă a închisoare decît a instituţie de reabilitare. Ca un colţişor de rai este etajul 3 al acestei clădiri, unde părinţii-beneficiari ai centrului, cu eforturi comune, au făcut o reparaţie cosmetică anul trecut.
”Centrul…supraviețuiește de la o lună la alta”
Galina Basistaia, administrator la Centrul de Resurse si Abilitare SOS Autism, povesteşte despre multiplele probleme cu care se confruntă Centrul: „Clădirea care ne-a fost acordată de către Primăria Chişinău este foarte veche. Deşi am facut împreună cu părinţii şi un donator privat reparaţie la două etaje, situaţia rămîne a fi una deplorabilă. Avem probleme foarte mari cu reţeaua de apă şi canalizare. Din trei blocuri sanitare de la cele trei etaje, doar unul este cît de cît funcțional, dar şi acela fără apă. Reţeaua electrică este de asemenea şubredă. Din banii pe care îi achită părinţii pentru terapie reuşim cu greu să acoperim cheltuielile curente, supravieţuind astfel de la o lună la alta.”
Asociația Obștească SOS Autism este una din cele 15 asociații memebre AO FEDRA din Moldova, care se ocupă de problemele copiilor cu autism și familiile acestora. În 2008, AO SOS Autsim a fondat un Centru de resurse și abilitare, unde copiii cu autism beneficiază de ore de terapie. La moment, cea mai mare parte din cheltuieli pentru întreținerea acestui Centru cade pe umerii părinţilor, care achită serviciile de terapie, fac donaţii materiale şi întreţin cît de cît blocul.
„Ne este extrem de greu”, declară Diana Borzin, mama lui Sandu, un copil cu autism de 5 ani, „ne permitem să achităm doar minimul necesar de ore de terapie pe săptămînă pentru Sandu (10 ore). Dar la Centru mai sunt si terapii suplimentare pe care ne-am dori foarte mult să le facem, cum ar fi terapia prin lut, muzicoterapia etc. Asta pentru a identifica un talent, o direcţie în care să mergem şi care i-ar place lui Sandu şi i-ar permite să se exprime într-un fel, deoarece este nonverbal. De altfel, este foarte talentat, fredonează melodii şi este curios din fire şi are toate şansele la un trai decent, daca i-am crea nişte deprinderi de pe acum, care ar deveni profesie pe viitor. Nemaivorbind de procurarea unui sistem PECS, care costa peste 1000 euro, dar de care avem foarte mare nevoie pentru a putea comunica cu fiul nostru. Lucrează doar soţul, eu fiind nevoită să am grijă de Sandu în permanenţă.”
Aliona Dumitraş, director executiv AO FEDRA si fondator AO SOS Autism, menţionează despre colaborarea cu autorităţile statale că se rezumă doar la suport în elaborarea politicilor publice. „Partea financiară nu este nici într-un fel acoperită de stat. Din contra, achităm arenda pentru clădirea veche în care stăm şi costuri enorme pentru servicii comunale, mai ales pentru agentul termic”. „Este timpul ca statul să ia atitudine față de copiii cu autism”, adaugă ea, „se poate începe cu adoptarea mecanismului Legii 2%, ca să putem să ne găsim singuri surse de existenţă, cum se face în alte ţări, mai ales în România. Suntem organizații destul de active, nu ne plângem de milă, vrem doar condiţii ca să putem lucra”.
Istoria controversată a legii 2%
Multaşteptata şi mult discutata Lege 2%, după cum au botezat-o jurnaliştii, a fost susţinută în Guvern în aprilie anul curent şi este, de fapt, o modificare a Codului Fiscal prin introducerea alin. (7) al art. 88 care garantează dreptul persoanelor fizice de a repartiza cel mult 2% din impozitul lor pe venit pentru susţinerea organizaţiilor necomerciale de utilitate publică şi a instituţiilor religioase.
La moment, această lege aşteaptă aprobarea Parlamentului în a treia lectură (informaţie din 9 iunie 2016). Este, însă, mult prea devreme să anunţăm victoria, pentru că nu este pentru prima dată cînd această lege este înaintată spre aprobare Parlamentului. Mai mult, în 2013, Legea 2% chiar a fost aprobată de Parlament, pentru ca, ulterior, să fie declarată neconstituţională din motiv că nu ar fi avut acceptul Guvernului şi nu ar fi fost consultate autorităţile publice locale.
În iulie 2014, Parlamentul adoptă o nouă Lege 2%, aici însă s-a implicat organizațiile societății civile, ale căror drepturi erau vădit lezate în comparaţie cu instituţiile religioase, primelor impunîndu-li-se obţinerea certificatului de utilitate publică.
În aprilie anul curent, Guvernul a înaintat spre aprobare o variantă modificată a Legii 2%, care, mai mult sau mai puţin, răspunde obiecţiilor societăţii civile. Astfel, dacă Legea 2% va fi, totuşi, aprobată de Parlament şi printr-o minune va rămîne constituţională, cetăţenii Republicii Moldova vor putea acorda 2% din impozitul pe care-l achită statului – spre finanţarea organizaţiilor non-guvernamentale. În lista ONG-urilor se înscriu: organizațiile necomerciale, organizațiile partidelor politice, cultele religioase și părțile componente ale acestora. Totuși, lista urmează a fi stabilită de Ministerul Justiției și publicată până la 31 decembrie anul curent. Pentru a beneficia de cele 2% din impozitul pe venit, toate ONG-urile, deci şi instituţiile religioase, vor trebui să demonstreze că desfăşoară activitate socială, că activează cel puţin un an şi nu au datorii la bugetul public national.
Potrivit amendamentelor, începând cu 1 ianuarie a anului fiscal următor, contribuabilii, care sunt persoane fizice, nu desfășoară activitate antreprenorială și nu au datorii pentru perioadele fiscale anterioare, vor putea direcționa până la 2% din impozitul pe venit, datorat bugetului de stat, pentru finanţarea activităților ONG-urilor. La moment, se negociază cu Inspectoratul Fiscal de Stat ca intenția de a dona 2% din impozitul pe venit să se indice la completarea declaraţiei pe venit.
Datorită Legii 2% o organizație neguvernamentală românească a cîștigat peste 15 milioane lei
O practică similară există în mai multe țări europene. Contribuabilii din România şi Bulgaria, de exemplu, alocă pentru susținerea organizațiilor necomerciale același cuantum procentual din impozitul pe venit (adică tot 2%).
În România, procedura de redirecţionare a celor 2% din impozitul pe venit către o organizaţie nonguvernamentală este relativ simplă. Organul Fiscal pune la dispoziţie două formulare care pot fi descărcate electronic: unul pentru impozitul pe venit din salariu şi altul pentru veniturile aferente. Contribuabilul completează unul din aceste formulare în dependenţă de tipul de venituri de care dispune, bifează căsuţa corespunzătoare, indică suma pe care vrea s-o redirecţioneze şi datele organizaţiei căreia îi este destinată această sumă. Documentul se depune la organul fiscal.
În anul fiscal 2015, în România, cel mai mare beneficiar al redirecţionării a 2% din impozit a fost Asociaţia Help Autism, care a reuşit să colecteze 3,2 milioane RON, mobilizînd cu eforturi proprii 44.000 oameni să direcţioneze către ei banii.
Losețchi Doina-Elena, director executiv AO Copiii Ploii, organizație-membru AO FEDRA declară: ”Practica mai multor state europene a demonstrat că aceasta lege dă roade. Din moment ce contribuabilul va direcționa cele 2% din impozitul său pe venit în favoarea unui ONG, va deveni mai interesat de activitatea organizației respective, iar aceasta, la rîndul ei, va trebui să devină mai transparentă. Pentru organizația pe care o reprezint, orice susținere este benefică și binevenită. Acestea ne dau un motiv în plus să lucrăm, o șansă în plus pentru beneficiari să se simtă susținuți.”
Autor: Olga Guzun
Leave a Reply