000 Incluziunea școlară – parte importantă a incluziunii sociale a copilului cu autism – AutismMap Moldova
despre autism, Legislatie, mama, Sunt Părinte

Incluziunea școlară – parte importantă a incluziunii sociale a copilului cu autism

A avea acces real la educație este vital pentru copiii cu TSA, dacă luăm în considerare cel puțin două aspecte: valorizarea ca ființă umană și integrarea școlară ca formă efectivă de integrare socială. Nu putem vorbi despre integrare socială în contextul în care copilul nu este integrat școlar. Integrarea socială reprezintă chiar procesul obișnuit, firesc, de a trăi, a învăța și a munci, al persoanelor cu o deficiență sau fără, aflate sau nu în dificultate.

Din 1990 UNESCO susține ideea de incluziune prin dezvoltarea unei noi direcții în politicile educaționale din lume: ,,educația pentru toți”, definită ca ,,acces la educație și calitatea acesteia pentru toți copiii”. În acest sens, sunt urmărite două obiective generale:

(1) asigurarea participării la educație a tuturor copiilor, chiar dacă sunt diferiți, participarea presupunând în primul rând acces și apoi integrarea acestora în structurile ce facilitează învățarea, ajutându-i să se simtă parte activă a procesului și

(2) calitatea educației care se referă la: calitățile agenților educaționali și ale conținuturilor învățării ,,care să sprijine învățarea tuturor categoriilor de elevi, să asigure succesul, să facă sistemul deschis, flexibil, eficient și efectiv”.

Republica Moldova se află acum la sfârșit de implementare a unui Program de dezvoltare a educației incluzive (pentru anii 2011 – 2020). A fost sau nu acesta implementat în totalitate, este déjà irelevant. Important este că suntem în pragul elaborării unui nou Program de dezvoltare a educației incluzive pentru anii următori.

Nu este un secret că incluziunea copiilor cu autism în sistemul educațional este o provocare pentru toți actorii implicați, inclusiv pentru copil.

Cinci factori sunt esențiali pentru predarea la această categorie de populație (elevi cu TSA):

a) dezvoltarea și înțelegerea nevoilor elevilor prin evaluări formale și informale;

b) sprijinirea comunicării sociale;

c) managementul comportamentelor indezirabile;

d) adaptarea curriculară și instrucțională și

e) comunicarea și colaborarea cu membrii echipei interdisciplinare și cu părinții (Catalano, 2018).

Copiii diagnosticați cu TSA pot să întâmpine o serie de dificultăți în ceea ce priveste înțelegerea curriculei școlare. Acești copii pot să întâmpine dificultăți în organizarea timpului, probleme de comportament din cauza dificultăților de înțelegere a regulilor sociale, toleranța scazută la frustrare și rezistența la orice fel de schimbare, sunt distrași ușor de aspecte nesemnificative pentru noi sau de interese personale, au dificultăți în înțelegerea emoțiilor și intențiilor colegilor de clasă și în a iniția și a se integra în jocul colegilor.

De asemenea, persoanele cu TSA se pot confrunta cu o hipo- sau hiper-reactivitate la stimulii senzoriali care se manifestă prin reacții exagerate față de anumiți stimuli: auditivi, vizuali, tactili, kinestezici, gustativi, olfactivi (de ex. anumite sunete, texturi, mirosuri, fascinația pentru lumini sau obiecte care se rotesc, aparenta indiferență față de durere, frig sau căldură).

O problemă semnificativă este prezența comportamentelor stereotipe, care sunt comportamente repetitive, restrictive fără a avea un scop sau o funcție evidentă. Comportamentele stereotipe, la majoritatea dintre copiii cu TSA interferează cu învățarea și cu interacțiunea cu adulți sau copii de aceeași vârstă, fiind neobișnuite și stigmatizante

Dar copiii cu TSA prezintă și abilități deosebite :

Abilități vizuale deosebite

Abilitatea de a înțelege și reține concepte concrete, reguli, enumerări sau tipare

Memorarea detaliilor sau a datelor ce pot fi învățate pe de rost (programul trenurilor)

Memorie pe termen lung

Abilități în domeniul IT și tehnologiilor

Abilități muzicale

Concentrare intensă și exclusivă

Talent artistic

Pricepuți la matematică

Abilitatea de a decodifica limbajul scris (citesc de la o vârstă mică)

 Abilitatea de a transpune ceva în semne, coduri, simboluri (ortografierea)

Onestitate

Abilitatea de a rezolva probleme (când nu poți comunica devii foarte creativ)

Aceste abilități, identificate și utilizate corect, pot ajuta profesorii și copilul în procesul de incluziune.

E important ca fiecare cadru didactic ce lucrează într-o clasă incluzivă să fie informat cu privire la criteriile de diagnostic, particularitățile copiilor cu TSA, să recunoască un comportament, să înțeleagă influența mediului asupra comportamentului și să cunoască câteva tehnici de modificare comportamentală.

Dacă incluziunea nu e făcută într-un mod corespunzător, aceasta poate avea efecte negative asupra dezvoltării social-afective a copilului cu TSA. Stările repetate de frustrare în fața situațiilor pe care copilul nu le înțelege și observarea diferenței dintre el și ceilalți copii pot accentua senzația de insecuritate și nevoia copilului cu TSA de a se auto-izola: „Pe plan afectiv apare sentimentul excluderii ca urmare a neputinței de a depăși eșecul. Din acesta decurge sentimentul de insecuritate, de culpabilitate.” (Tamara Bîrsanu, „Dezontogeneza în etapele de dezvoltare umană”)

Integrarea este completă doar atunci când copilul cu TSA asimilează cu adevărat cunoştinţe alături de copiii neuro-tipici şi este inclus în toate activităţile comune din cadrul școlii sau al grădiniţei, inclusiv în cadrul jocului, iar copilul simte cu adevărat că aparţine comunităţii şi are un rol activ în cadrul clasei sau al grupei (Bîrsanu, 2012).

Acest articol a fost realizat în cadrul proiectului ”Ajutor pentru copiii cu autism (TSA) și boli genetice rare din Moldova” finanțat de Agenția Cehă de Dezvoltare și Cooperare și implementat de Adra Republica Cehă și ADRA Moldova în parteneriat cu AO SOS Autism.

Autor: Olga Guzun, director Centrul Social SOS Autism

About the author

Leave a Reply

Leave a Reply

Your email address will not be published.